INIMA MOLDOVEI prezintă Raportul Poporului despre rezultatele guvernării PAS și Recean

Acest document se bazează pe date oficiale, precum și pe evaluări sincere ale zecilor de medici, profesori, fermieri, pensionari și alți locuitori din toate raioanele Moldovei, care au povestit echipei noastre cu ce se confruntă zi de zi. „Raportul din partea Poporului” este o privire sinceră asupra modului în care s-a schimbat Moldova și viața cetățenilor săi în cei patru ani de guvernare PAS."

Partea 1. Economia: 3 ani de criză

Doar în primul an complet de guvernare PAS (2022), PIB-ul țării în termeni reali a scăzut cu 10,6% față de 2021. În anii următori (2023 și 2024), economia practic a stagnat – creșterea a fost de 0,7% și, respectiv, 0,1%.
Continuă scăderea exporturilor. În 2023, exportul s-a redus cu 6,5%, în 2024 – cu 12,2%, iar în ianuarie 2025 față de decembrie 2024 – cu încă 9,8%.

În 2023, investițiile străine directe s-au diminuat cu 39%, această tendință continuând și în 2024. Datele finale pentru anul trecut sunt încă așteptare, dar nu prea se observă motive de optimism.

Agricultura, care anterior era baza economiei naționale, se află în declin. Dacă în 2022–2023 situația s-a menținut cumva, în 2024 agricultura a scăzut cu 14,6%, iar 31.000 de fermieri și-au pierdut locul de muncă într-un singur an.
Producția industrială a scăzut brusc. În 2023, reducerea a fost de 3,6%, în 2024 – de 1,1%, iar în ianuarie 2025 față de ianuarie 2024 – de 2,7%.

O situație alarmantă s-a creat pe piața muncii. În 2024, numărul angajaților din țară a scăzut cu 7,6% față de 2023. Numărul persoanelor ocupate în câmpul muncii a fost de 816,7 mii – cu 6,6% mai puțin decât în anul precedent.
Mai mult, fiecare al treilea angajat lucrează în sectorul public, ceea ce nu face decât să confirme criza din sectorul privat. În sectorul public lucrează acum tot atâția oameni cât în agricultură, industrie și construcții la un loc!
Concluzia este simplă: acțiunile nechibzuite ale Guvernului au distrus economia, iar prognozele pentru viitor sunt sumbre.

Partea a 2-a. Sărăcia: o treime dintre moldoveni sunt la limita sărăciei

Dacă înainte de venirea PAS la putere, 25% dintre cetățenii Moldovei trăiau la limita sărăciei, la sfârșitul anului 2024 acest indicator a depășit 33%.

Astăzi, un sfert din populația țării nu-și poate permite nici măcar strictul necesar, iar împreună cu cei al căror venit acoperă doar nevoile de bază, acest procentaj ajunge la 65% din întreaga țară.

Când PAS a venit la putere în trimestrul al treilea al anului 2021, salariul mediu în Moldova era de 9.175 de lei, iar astăzi este de 15.024 de lei. La prima vedere, observăm o creștere de peste 30%, dar din iulie 2021 până în decembrie 2024, indicele prețurilor de consum a crescut cu 159% (!), iar prețurile s-au majorat de 1,6 ori. Inflația pentru această perioadă a fost de 59,25% (!) și continuă să crească. Doar în ianuarie anul acesta a crescut cu încă 10%.

Dacă în ianuarie 2022 pensia medie era de 2.578 de lei, în 2025 este de 4.237 de lei. Comparând aceasta cu creșterea prețurilor de 159% și cu inflația record, devine clar: pensionarii trăiesc mult mai rău decât înainte de venirea PAS.

Partea a 3-a. Distrugerea sistemului național de învățământ

Când PAS a venit la putere în 2021, în Republica Moldova funcționau 1231 de instituții de învățământ primar și secundar general. Acum au rămas 1185. Cu alte cuvinte, au fost închise 46 de instituții de învățământ, inclusiv 11 școli primare și 34 de gimnazii. În această perioadă, numărul cadrelor didactice s-a redus cu 700 de persoane, iar deficitul de profesori la începutul anului școlar 2024–2025 a fost de aproximativ 1800 de specialiști.
Universitățile nu au scăpat nici ele de politica distructivă a PASului. În 2021, în Moldova erau 24 de instituții de învățământ superior, iar în 2025 au rămas 16. De asemenea, în perioada guvernării PAS, numărul profesorilor și al cadrelor științifico-didactice din universități a scăzut de la 4000 la 3600 de persoane.

În 2021, în țară existau 42 de școli profesionale, acum – doar 32.

Și domeniul cercetării științifice a fost serios afectat. În 2021, în acest domeniu activau 67 de instituții, iar la sfârșitul anului 2023 – doar 47. Numărul angajaților din acest sector a scăzut și el: de la 4200 de persoane în 2021 la 3526 în 2023. Datele oficiale pentru 2024 nu au fost încă publicate, dar se poate presupune deja că situația s-a înrăutățit.

Un prejudiciu semnificativ a fost adus și programelor de doctorat. Dacă în 2021 doctoratul se desfășura în 26 de instituții, organizate pe baza a 16 universități, până în 2023 au rămas 21, în 13 instituții.
În anii de guvernare PAS, absolut toate nivelurile de învățământ au fost afectate – de la primar și secundar până la superior și postuniversitar. Acțiunile Guvernului de distrugere a sistemului de învățământ stopează oportunitățile de dezvoltare ale Moldovei.

Partea a 4-a. Criza demografică: Moldova a pierdut 300 de mii de cetățeni

Când PAS a venit la putere, populația era de 2.626.588 de persoane. La 1 ianuarie 2024, era deja de 2.423.287 de persoane. Aceste tendințe continuă și, conform estimărilor experților, Moldova a pierdut deja 300 de mii de cetățeni în timpul guvernării PAS.

Situație catastrofală este și în rândul tinerilor. La 1 ianuarie 2022, în Moldova locuiau 670,9 mii de tineri (14–34 de ani). La 1 ianuarie 2023 – deja 615,3 mii, iar la 1 ianuarie 2024 – 567,7 mii. În doi ani de guvernare PAS, țara a pierdut 103 mii de tineri. Dacă tendința se va menține și în 2024, în ultimii trei ani numărul tinerilor din țară se va reduce cu aproximativ 150 de mii.

Criza a afectat și copiii. La 1 ianuarie 2022, în țară erau 559,4 mii de copii (0–17 ani). La 1 ianuarie 2023 – 539,4 mii, la 1 ianuarie 2024 – 508,7 mii. Adică, minus 50 de mii de copii în doar doi ani! Evident, în 2024 situația a devenit și mai gravă. Guvernul nu ia măsuri eficiente pentru a rezolva criza demografică. Dimpotrivă, continuarea politicii distructive a agravat situația.

Partea a 5-a. Datoria de stat: de plătit va fi o sută de ani

În ultimii 4 ani, datoria de stat a crescut de la 69 de miliarde de lei la peste 125 de miliarde de lei. Aproximativ două treimi din datoria de stat este datorie externă, care la sfârșitul anului 2024 depășea deja 4 miliarde de dolari SUA.
În timpul guvernării sale, PAS a contractat credite de la 18 organizații internaționale, guverne și agenții străine.

În 2025, Guvernul va continua să împrumute bani. Conform planului de împrumuturi de stat pentru 2025, doar în acest an vor fi contractate credite externe în valoare de 10,351 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestor fonduri va fi utilizată pentru acoperirea deficitului bugetar – 5,6 miliarde de lei. Adică, banii vor fi pur și simplu cheltuiți, în loc să fie investiți în dezvoltare.

În 2025, autoritățile intenționează să împrumute: 2,916 miliarde de lei de la FMI; 1,297 miliarde de lei de la Banca Mondială; 518 milioane de lei de la Guvernul Canadei; 402 milioane de lei de la Agenția Franceză de Dezvoltare; 343 milioane de lei de la Banca Europeană de Investiții; 151 milioane de lei de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare etc.

Toate aceste credite au fost contractate cu o perioadă de grație de 5 ani în medie. Calculul guvernului este simplu: să cheltuiască banii acum, iar rambursarea lor va fi sarcina următorului guvern și a generațiilor viitoare de moldoveni.
În 2025, Republica Moldova va trebui să achite 9,455 miliarde de lei pentru creditele contractate anterior. Dacă tendința se va menține, până în 2027 datoria de stat va depăși 160 de miliarde de lei. Pentru a înțelege amploarea acestei sume, să o comparăm cu activele statului aflate în administrarea guvernului, care sunt estimate la 157 de miliarde de lei. Adică, peste doi ani, datoria țării va fi mai mare decât valoarea tuturor activelor de care dispune statul.
În total, în 3,5 ani, Guvernul a acumulat datorii de aproximativ 3 miliarde de euro. Dacă adăugăm noile credite, precum și creditul așteptat de 1,5 miliarde de euro de la UE, „cadoul” PAS pentru generațiile viitoare va fi de aproape 5 miliarde de euro în datorii. Dacă pentru rambursarea miliardului de dolari furat, conform calculelor efectuate, sunt necesari 25 de ani, pentru a returna cele 5 miliarde de euro împrumutate de guvernele PAS vor fi necesari peste o sută de ani.

Partea a 6-a. Apărarea națională: curs spre militarizare

Guvernul continuă să se îndrepte spre militarizare, iar cifrele oficiale confirmă acest lucru. În 2021, bugetul Ministerului Apărării era de 914,4 milioane de lei. În 2025, este de 1,966 miliarde de lei. Adică, o creștere de 1 miliard 52 de milioane de lei.

Mai mult, proiectul Strategiei Militare a Republicii Moldova pentru anii 2025–2035 prevede creșterea bugetului Armatei Naționale până la 1% din PIB.

De asemenea, proiectul Strategiei Militare a Republicii Moldova presupune creșterea Armatei Naționale cu 2000 de militari și 2000 de civili. Conform documentului, în următorii 10 ani se planifică nu doar noi investiții în sectorul militar, ci și intensificarea cooperării cu structurile militare internaționale.

În prezent, în Republica Moldova sunt implementate o serie de proiecte ce țin de construcția infrastructurii militare. Astfel, în Planul de achiziții al Ministerului Apărării pentru 2025 sunt indicate cheltuieli de peste 258 de milioane de lei pentru construcția a 14 obiective de infrastructură militară. Această sumă include lucrările începute în 2024. În plus, în același plan sunt prevăzute cheltuieli de peste 450 de milioane de lei pentru construcția a încă 37 de obiective de infrastructură militară. Construcția lor va începe în anul curent și va continua în anii 2026–2027. Cu alte cuvinte, pentru construcția a 51 de obiective de infrastructură militară sunt prevăzute peste 709 milioane de lei. Încă 16,6 milioane de lei vor fi alocate pentru achiziționarea de echipament și inventar militar. Dacă se iau în considerare și lucrările de reparații și restaurare incluse în Plan, precum și TVA-ul adăugat la sumă, bugetul total se apropie de un miliard de lei.

Republica Moldova se militarizează și cu sprijinul partenerilor externi. Astfel, NATO a anunțat că va aloca Republicii Moldova 100 de milioane de euro. De asemenea, Uniunea Europeană a comunicat că va oferi Republicii Moldova încă 60 de milioane de euro pentru consolidarea securității și capacității sale de apărare.

În plus, Suedia a anunțat că va transfera Moldovei arme antitanc în valoare de 1,3 milioane de euro. Anterior, Germania a făcut o donație de 1,5 milioane de euro pentru modernizarea Armatei Naționale a Republicii Moldova și a transferat 19 transportoare blindate de tip „Piranha”. De asemenea, acordul semnat în 2023 cu Franța prevede livrări pentru modernizarea potențialului militar al Republicii Moldova. Toate aceste exemple demonstrează un singur lucru – guvernul militarizează activ țara.

Partea a 7-a. Cheltuirea iresponsabilă a fondurilor bugetare

Guvernul s-a remarcat prin cheltuirea iresponsabilă a fondurilor bugetare.

În timpul guvernării PAS, au fost cheltuite sume enorme pentru confortul personal al celor care au ajuns în Parlament, Guvern și Administrația Prezidențială. Astfel, bugetul Secretariatului Parlamentului a crescut de la 172,8 milioane de lei în 2021 la 215,2 milioane în 2025. Bugetul Administrației Prezidențiale – de la 29,7 milioane la 42,4 milioane de lei. Al Cancelariei de Stat – de la 442,3 milioane la 589,7 milioane. Întreținerea doar a acestor trei structuri în timpul guvernării PAS a costat bugetul cu 200 de milioane de lei suplimentar! Toate acestea s-au făcut în ciuda faptului că înaintea alegerilor PAS promitea „optimizarea cheltuielilor”.

Situația este și mai gravă în cazul ministerelor. Bugetul Ministerului Finanțelor, care s-a transformat într-un minister pentru gestionarea datoriilor acumulate de PAS, a crescut de la 1,536 miliarde la 1,936 miliarde de lei.
Ministerul Justiției – într-o țară în care aproape nimic nu a mai rămas din sistemul de justiție – a primit o creștere a bugetului de la 934,8 milioane la 1,396 miliarde de lei.

Ministerul Afacerilor Interne, devenit un instrument de presiune asupra oponenților lui Sandu, în timp ce recidiviștii periculoși sunt eliberați – creștere de la 3,095 la 4,986 miliarde de lei.

Ministerul Apărării a primit o creștere a cheltuielilor de la 914,4 milioane la 1,966 miliarde de lei.

Ministerul Economiei și Infrastructurii avea în 2021 un buget total de 3,272 miliarde. Acum, cele două ministere create pe baza acestuia dispun de 4,788 miliarde de lei – într-o țară în care aproape nu există economie și infrastructura este distrusă.

MAE – devenit un departament de PR pentru Sandu și PAS – și-a majorat bugetul de la 479,2 milioane la 562,9 milioane de lei.

Au crescut și bugetele structurilor prin care PAS luptă cu oponenții și își realizează interesele înguste: Curtea Constituțională – de la 19,7 la 35,5 milioane de lei; Procuratura Generală – de la 380,2 la 462,6 milioane; CEC – de la 61,8 la 290 milioane (!); SIS – de la 393,8 la 465,3 milioane; Autoritatea Națională de Integritate – de la 20,3 la 27,2 milioane; Centrul Național Anticorupție – de la 132,6 la 167,9 milioane.

Guvernul a avut grijă și de cei care asigură controlul asupra mediului informațional: Consiliul Audiovizualului – creștere a cheltuielilor de la 11 la 17,9 milioane de lei; Teleradio-Moldova – de la 132,3 la 210 milioane; așa-numitul centru „Patriot” – 12,2 milioane de lei.

Din 2021 până în 2025, guvernul PAS a cheltuit miliarde de lei pentru propriul confort și pentru structurile care au lucrat în interesul partidului de guvernământ. Poporul nu a simțit beneficiile acestor „majorări”. Dar le-a simțit PAS la guvernare, care a folosit toate aceste resurse administrative în scopurile sale.

Partea a 8-a. Politica externă: curs unilateral și izolare

Guvernul a menținut o poziție ostilă față de partenerii tradiționali din Est, ignorând interesele reale ale comunității de afaceri și ale cetățenilor. Drept urmare, dacă în 2021 (când PAS a venit la putere) exporturile către CSI reprezentau 14,8% din volumul total al exporturilor, în 2024 acest indicator a scăzut la 6,8%.

Guvernul a încercat să se implice în conflictele geopolitice ale marilor puteri. Drept urmare, Moldova s-a trezit în relații proaste atât cu Rusia, cât și cu Statele Unite ale Americii. Noul președinte al SUA nu doar a introdus taxe vamale de 31% pentru importurile de mărfuri moldovenești, dar nu ratează nicio ocazie de a menționa Moldova ca exemplu de investiții nejustificate și lipsite de sens, făcute pe cheltuiala contribuabililor americani.

Încercând să continue cursul spre integrarea europeană, guvernul nu a reușit să se orienteze corect în noile realități geopolitice. Acum, Uniunea Europeană a ales calea militarizării accelerate, ceea ce ar putea duce la blocarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Dacă în perspectivă UE va crea propria armată sau se va transforma într-o organizație cu o componentă militară puternică (așa cum prevăd unii experți), Moldova nu va putea adera la Uniune, având în vedere principiul neutralității, fixat în Constituție. Guvernul evită să discute această problemă cu reprezentanții UE, preferând „tactica struțului” și ascunzându-și capul în nisip. Politica de integrare europeană a eșuat, dar strategia Guvernului este să nu recunoască acest fapt cât mai mult timp posibil.

Perspectiva unor relații bune cu România vecină nu arată nici ea optimist. Motivul este implicarea înalților oficiali ai statului în alegerile prezidențiale din această țară în 2024, când președintele, prim-ministrul și președintele parlamentului au făcut campanie pentru unul dintre candidați. Acum, Moldova s-ar putea trezi în situația în care viitorul președinte al României va trata Moldova la fel ca noul președinte al SUA.

Guvernul a renunțat la principiul propus de Partidul INIMA MOLDOVEI și a promovat o politică externă unilaterală, orientată spre interesele partenerilor externi în detrimentul cetățenilor Moldovei. Acest lucru se face deja simțit: relațiile cu Rusia și SUA s-au deteriorat, relațiile cu vecinii au fost afectate, iar procesul de integrare europeană a împins țara într-un impas.

Partea a 9-a. Salarii exagerate pentru funcționari

Una dintre principalele „realizări” ale Guvernului a fost majorarea semnificativă a salariilor funcționarilor de rang înalt și a șefilor instituțiilor guvernamentale. Când partidul PAS se afla în opoziție, era indignat de faptul că funcționarii publici primesc „salarii exagerate” și promitea că, ajungând la putere, le va reduce. Însă, ajungând la putere, nu doar că și-a numit prietenii, apropiații și colegii de partid în funcții bine plătite, dar a și majorat salariile practic tuturor membrilor PAS numiți în funcții înalte. Iată doar câteva exemple de salarii gigantice ale reprezentanților regimului:

Șefa Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, pe care am adus-o din România, are un salariu anual de 2.500.000 de lei – la fel cât pensia minimă anuală a 68 de pensionari.

Membrii Consiliului Băncii Naționale, printre care și fosta prim-ministră Natalia Gavrilița, precum și Vitalie Lemne, numit anterior de PAS în funcția de șef al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, au primit împreună anul trecut aproape 10 milioane de lei – echivalentul pensiei anuale a 272 de pensionari.

Directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, Serghei Gaibu, fost ministru PAS al Economiei și Digitalizării, care nu a realizat nimic în această funcție, a primit anul trecut un salariu de 1.691.000 de lei – la fel cât 46 de pensionari într-un an.

Printre „oamenii buni”, pentru care, așa cum promisese PAS, au venit „vremuri bune”, s-au numărat: șeful Agenției Servicii Publice, care primește un salariu anual de 1 milion 588 de mii de lei (echivalentul pensiei anuale a 43 de pensionari); președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare – 1 milion 354 de mii de lei (echivalentul pensiei anuale a 37 de pensionari); Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică – 1 milion 340 de mii de lei (echivalentul pensiei anuale a 36 de pensionari); Președintele Curții Constituționale – 1 milion 123 de mii de lei (echivalentul pensiei anuale a 30 de pensionari).

Guvernul a avut grijă și de reprezentanții ONG-urilor, pe care i-a făcut membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Salariul anual al fiecăruia dintre ei este cuprins între 608 mii de lei și 822 de mii de lei!

Nici nu mai vorbim de miniștrii PAS, al căror salariu net a fost majorat la peste 600 de mii de lei pe an; secretarii diferitelor ministere, care primesc anual între 440 de mii de lei și 480 de mii de lei fiecare; deputații, care cu toate sporurile câștigă anual peste 400 de mii de lei fiecare; șefii Consiliului Concurenței și ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care primesc peste 500.000 de lei pe an fiecare etc.

Guvernul și-a pus oamenii în conducerea întreprinderilor de stat și, desigur, le-a asigurat salarii extrem de mari. Directorul general al SA „Franzeluța” a primit anul trecut 1.207.000 de lei; directorul Întreprinderii de Stat „MoldATSA” – aproximativ 848.000 de lei anual; directorul general al „Moldtelecom” – 766.000 de lei; directorul „Metalferos” – 500.000 de lei.

În timp ce poporul suferă de sărăcie, iar oamenii nu-și pot asigura nici măcar nevoile de bază, Guvernul a creat condiții luxoase pentru reprezentanții săi în schimbul loialității față de regim.

Partea a 10-a. Dezvoltarea democrației: încălcarea sistematică a Constituției

Efortul Guvernului s-a concentrat pe controlul total al presei. Au fost închise 16 canale TV și peste 50 de site-uri web. În același timp, sume enorme din granturi externe au fost direcționate spre susținerea mass-mediei controlate, ceea ce a eliminat aproape complet publicațiile independente.

Văzând că oamenii obțin informații din ce în ce mai mult din rețelele sociale, Guvernul a început să le cenzureze și pe acestea. A fost creat Centrul „Patriot”, apar regulat proiecte de lege menite să limiteze accesul cetățenilor la informații obiective și să le priveze de libertatea de exprimare. Se discută idei de închidere completă a unor rețele sociale în Moldova. Nu este exclus ca, odată cu apropierea alegerilor parlamentare, Guvernul să-și pună în aplicare planurile de control asupra presei și libertății de exprimare.

În anii de guvernare PAS, Guvernul a încălcat articolul 1, alineatul (3) din Constituție, care stipulează că Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea umană, drepturile și libertățile, libera dezvoltare a personalității, justiția și pluralismul politic sunt valori supreme. Toate aceste cuvinte frumoase din Constituție nu valorează nimic pentru actualul guvern.

De asemenea, Guvernul încalcă articolul 5 din Constituție, care garantează democrația și pluralismul politic. Presiunea asupra opoziției, persecuțiile și intimidarea persoanelor care nu sunt de acord cu puterea au devenit o normă. Mii de oameni sunt supuși amenințărilor și dosarelor penale doar pentru poziția lor politică.

Vorbind despre democrație, nu putem să nu menționăm încălcarea sistematică a articolului 6 din Constituție – Separarea și colaborarea puterilor. Guvernul și personal Prim-ministrul au intervenit brutal în sistemul de justiție și, sub pretextul „reformelor”, pur și simplu l-au distrus. Astăzi, sistemul judiciar din Moldova nu funcționează – s-a transformat într-un instrument al PAS pentru reglări de conturi politice.

În Moldova, principiul prezumției de nevinovăție este complet călcat în picioare. Astăzi, instanțele au fost înlocuite de canalele TV controlate de PAS – acolo se decide cine este vinovat și cine nu.

Datorită eforturilor actualului guvern, articolul 38 din Constituție – Dreptul de vot și dreptul de a fi ales – a fost încălcat grav. Zeci de mii de cetățeni din diasporă au fost efectiv privați de dreptul de vot din cauza refuzului guvernului de a deschide un număr suficient de secții de votare. Iar în interiorul țării, dreptul de a fi ales a fost strict limitat prin presiuni asupra oponenților politici.

Devino membru

Cotizație Donație